Oare este fericit bărbatul adult care încă nu a ajuns la pubertate? Oh da…el există! Este un model demn de tot interesul.
Credeți voi că bărbații maturi care aleargă după femei tinere, care le curtează cu o asiduitate demnă de cursele de Formula 1, sunt fericiți? E bun și sănătos alergatul…dar această alergare a lor, este de fapt o pubertate la care încă nu au ajuns. Ei nu se pot decide la nicio femeie, căci le este teamă sa nu rămână cu ea! Iar asta ar însemna linia de sosire!
Un bărbat matur, făcând curte unei femei foarte tinere, este ceva firesc..însă ce ascunde asta? Ascunde frica lui de bătrânețe, sau chiar de moarte. Fustangiul este absolut terminat de bătrânețe, nimic nu îl doboară mai mult decât teama că va îmbătrâni…pentru el este doborâtor, fiind ferm convins că numai un şir lung de aventuri palpitante cu femei foarte tinere îl va menține veșnic tânăr. Iar asta îl face să nu iasă din cercul pubertății. Dacă ar fi posibil, ar vrea să rămână mereu acolo, chiar dacă anii lui spun altceva.
Femeile tinere sunt un must have pentru bărbatul matur, care încă nu a depășit pubertatea…fie el trecut de 40 de ani, de 50, de 60…sau chiar de 70 de ani. El încă nu și-a consumat anii tinereții aşa cum crede el. El încă se simte la vârsta adolescentină, vremea în care curtând atât de multe fete, încât niciuna nu l-a luat în serios, ajuns veșnicul trubadur de susureli pe la urechile lor, fiind refuzat și luat la bășcălie de către ele…și ce face? Le tot curtează până ajunge în baston.
Să nu credeți că acesta va avea o relație serioasă cu vreuna, sau că ar vrea să cunoască foarte bine pe vreuna dintre ele, nuuu..nu-l interesează un final! Ar însemna un stop al căutărilor și alergăturilor…iar acestea trebuie sa fie neîncetate, până când va ajunge el la pensie..și mult după ea. Trebuie încercate toate femeile care îi ies în cale, dacă cealaltă este mai bună, iar el nu va putea cunoaște fiind ocupat?
Femeile tinere constituie un palmares, ei nu pot ieși încă de pe piață până când lista nu e completă, iar ea poate nu este niciodată completă, căci nu au ajuns să-și depășească perioada pubertății…și poate nici nu vor ajunge.
Refuza cu vehemenţă alt fel de femei, femeia matură este o băbăciune insignifiantă, nu contează nimic, la ea cel mai mare defect este vârsta, mult prea înaintată pentru acest „etern adolescent”. Este imposibil..un veșnic tânăr ca el, să ia în considerare o femeie prea adultă, prea matură..mult trecută, o murătură. I-ar scădea imediat acțiunile mult cotate la bursa frăgezimii, a inocenţei, a copilăriei neconsumate încă…
Pe acest model de bărbat nu îl va interesa niciodată să te cunoască, să știe cine ești, cum ești…dacă ești. Nu exiști pentru el, nu ocupi decât un nume pe o listă…nimic altceva, care cu timpul se transformă în număr. Nu contează dacă fata este grasă, slabă, înaltă, scundă..blondă, brunetă etc. Nu contează cine este, unde este…nu îl interesează să știe mai nimic despre ea, nimic în detaliu! Căci dacă va ști cel putin trei lucruri despre ea, va însemna că au deja o relație…este inadmisibil să se întâmple asta! Acest tip de bărbat nu se implică, fuge de orice fel de angajament, fie el și al prieteniei. El mereu caută altceva, chiar și atunci când crede că a găsit, tot mai caută și nu se poate opri niciodată. Să nu vă faceți iluzii, chiar dacă aveți doar 30 de ani, cât de cât draguțe, inteligente, iar el este trecut bine de 60 de ani…nici vorbă de căsătorie! Ești doar un nume, un chip care s-a topit „ca pictura pe apă”. În maximum o lună de zile, după consumarea aventurii, nu îți mai cunoaște nici măcar numele…darămite chipul.
Este bine de știut, de remarcat..și de stat cât mai departe, asta doar în cazul în care ești la vârsta experimentelor și dorești să te lauzi prietenelor prin club cu o aventura picantă, cu un domn trecut, poate generos, poate nu. Căci mai mult oricum nu obții de la el .
Ca ultimă remarcă…o aventură cu un astfel de bărbat, merită trăită, măcar odată în viaţă, căci vei întâlni la el atât de multe calități, încât nu îl vei uita atât de ușor pe acest Don Juan puțin trecut..și hai să fim sincere, așa noi între noi. Este ceva demn de amintit când ajungi băbăciune, o băbăciune căreia „nici vântul nu-i mai ridică fusta”.
Acasa la Claudia 