Arhivele lunare: Ianuarie 2012

Citat

ziua 16 – În căutarea fericirii

Se întâmplă câteodată să te întrebi unde greșești, ce nu faci cum trebuie. De ce nu şi de ce da…ce-i cu tine? Unde te aflii.

Câteodată simți gerul chiar la tine sub coaste, il simți al naibii cum îti intră şi te pătrunde atât de tare, te înțeapă şi te iscodeste, nu te lasă neam în pace. Abia când tu te simți frumos şi bun, cald şi drag, îti împarți sufletul revarsat peste mări şi tări, unde ţi-e drag..şi hop că nu-i…că nu-i la tine. Ce dorești tu, ce simte sufletul tău…puţina iubire. Nu este pentru tine. Parcă tragi o linie si vezi doar..gheaţă.

A naibii gheaţă! Să vină primăvara, poate vine soarele şi pe strada mea… Zâmbesc la tine Soare drag, arată-mi razele tale. Le doresc şi le vreau şi eu pentru mine.

Nu vreau un obscur care să mearga perfect…vreau lumina să mă pătrundă, să mă învăluie. Obscurul merge perfect la anumite vârste foarte tinere…Acum eu vreau să mearga perfect, clarul şi frumosul. Atât vreau. Se poate?

Mă simt de parcă sunt într-un carusel care se tot învârte şi nu se mai oprește niciodată. Însă din când în când, în caleașca în care mă aflu, mai apare zâmbetul lui, mai apare șoapta lui şi se mai topește din gheaţă…şi caruselul se tot învârte.

Ger

Anunțuri

Broscutele

Standard

Aceasta poveste este pentru „lupii moralisti” care nu fac absolut nimic decat sa carcoteasca de pe margine:

„A fost odată un grup de broscuţe … care voiau să se ia la întrecere. Ţelul lor era să ajungă în vârful unui turn foarte înalt. Se adunaseră deja mulţi spectatori, pentru a urmări cursa şi pentru a le încuraja pe broscuţe.

Cursa urma să înceapă. Totuşi, dintre spectatori, nu credea nici unul că vreuna dintre broscuţe va reuşi să ajungă în vârful turnului. Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul: „Oh, ce obositor!!! Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!“ Sau: „Nici nu au cum să reuşească, turnul este mult prea înalt!“
 
Broscuţele începură să abandoneze … Cu excepţia uneia singure, care se căţăra vioaie mai departe …
Spectatorii continuau sa strige : „E mult prea obositor! Nu va putea nimeni să ajungă sus!“
Tot mai multe broscuţe se resemnau şi abandonau… Doar una singură se căţăra consecvent mai departe. Nu voia cu nici un chip să abandoneze!
În final renunţaseră toate, cu excepţia acelei broscuţe care, cu o imensă ambiţie şi rezistenţă reuşi să ajungă singură în vârful turnului.
După aceea, toate celelalte broscuţe şi toţi spectatorii au vrut să afle cum a reuşit broscuţa să ajungă totuşi în vârf, dupa ce toate celelalte se văzuseră nevoite să abandoneze cursa.
Unul dintre spectatori se duse la broscuţă să o întrebe cum de a reuşit să facă un efort atât de mare şi să ajungă în vârful turnului.
Aşa s-a aflat că… broscuţa învingătoare era SURDĂ!!!
 
Morala?
Nu asculta niciodată de oamenii care au prostul obicei de a fi întotdeauna negativi şi pesimişti… fiindcă ei îţi răpesc cele mai frumoase dorinţe şi speranţe pe care le porţi în suflet!
Gândeşte-te mereu la puterea cuvintelor, căci tot ceea ce auzi sau citeşti te influenţează în ceea ce faci!
Prin urmare , FII MEREU… OPTIMIST!
Si, mai ales, fii pur şi simplu „SURD“ când cineva îţi spune ca nu-ţi poţi realiza visurile!”
Citat

Jalal al-Din Rumi a fost un teolog genial, un reprezentant al islamismului, învățat renumit , adorator al lui Dumnezeu şi totodată unul dintre cei mai mari poeți mistici ai tuturor timpurilor. Rumi s-a născut la 30 09 1207 la Balkh, zonă care a devenit mai târziu parte a Imperiului Persan, iar acum este Afganistan. A încetat din această viaţă la 17 12 1273. Rumi înseamnă din Anatolia romană.
„Am venit să strălucesc” a spus Rumi, iar când citești versurile lui, uiți de limitările pe care le ai, iar ochii învață să privească doar către în sus. Nu mai rămâne nici un singur strop al inimii tale, care să nu vibreze de fericirea trezirii la realitatea celei mai profunde frumuseți, nu ești omul obișnuit al unui orizont mărginit, ci scânteierea vie, a celui care işi recunoaște ințelepciunea.
Ca să înțelegi poezia lui Rumi, trebuie să te arunci în oceanul iubirii lui Dumnezeu.

Vă ofer cu mult drag, ceea ce pe mine mă „încarcă” pozitiv, ceea ce îmi face bine. Poezia, este cel mai frumos moment in viata noastră, cu adevarat simți că eşti într-o altă lume atunci când citești sau asculți o poezie frumoasă. Dar toate sunt frumoase.

Poezia exprimă în versurile ei, minunăţia lumii şi frumusețea sufletului celui care a compus-o. Simți tu în tine, ceea ce simte poetul, ceea ce el dorește să transmită, captezi tu, cu toata inima.

Terapie pentru suflet. Avem nevoie mereu în viaţă de asemenea miracole, astfel încât totul să strălucească, aureolat în toate nuanțele frumuseții şi luminii curate, diafane, senine.

Rumi

Citat

ziua 15 – In cautarea fericirii

Mi-a plăcut această melodie, ca de altfel toate ale dragului Leonard, carismatic şi senzual în toate melodiile lui, versurile… însă pe aceasta am ales-o întâmplător, tot ea inspirându-mă în jurnalul acestei zile minunate. Ce magie, ce voce şi cat de romantic. Nimic nu e mai frumos pe lumea asta, decât să fii romantic, visător, bucuros, fericit.

Azi am avut o revelație, mă simt ușoară ca un fulg şi simt dragostea frumoasă cum mă învăluie, mă învelește ca o pătura călduroasă în aceste seri de iarna geroasă. Azi am plâns de bucurie…uff, de mult nu am mai simțit asta. Sufletul meu, este inundat de bucurie şi chiar mă simt ca un copil în prima lui zi din vacanţă, trezit fericit că e liber şi poate merge cu sania pe maidan, să alunece uşor la vale, simțind o emoție care  să-i explodeze în piept! Ţipând din toţi rărunchii, alături de prietenii lui de libertate şi de joacă şi departe de mama, cu dojana ei.

Cine oare în viaţa lui, nu a așteptat măcar odată un miracol? Sau poate chiar mai multe…

Sincer, în fiecare zi eu aștept câte unul, iar de foarte multe ori acesta apare, se întâmpla. Uneori îl recunosc, îl simt şi mă încânt cu el peste poate, alte ori nu, deoarece el apare în altă formă decât cea așteptata de mine.

Miracolul numit viaţă, este cozonacul cel pufos, din care mușcăm şi ne săturăm în fiecare zi, dar ce ușor trecem pe lângă el, doar ce ne astâmpăram foamea, foamea de bază, primară…care deja s-a banalizat. Prima deschidere de ochi, dis de dimineață, este miracolul așteptat involuntar şi împlinit tot cam la fel.

Sperăm în miracolul numit DRAGOSTE, suntem fericiți cu ea, o dorim de la altcineva, când de fapt miracolul împlinirii ei, este în noi, în sufletul nostru capabil să iubeasca, să tresalte, să râdă pe interior de fericire.

Baby, I’ve been waiting,

I’ve been waiting night and day.

I didn’t see the time,

I waited half my life away.

There were lots of invitations

and I know you sent me some,

but I was waiting

for the miracle, for the miracle to come.

I know you really loved me.

but, you see, my hands were tied.

I know it must have hurt you,

it must have hurt your pride

to have to stand beneath my window

with your bugle and your drum,

and me I’m up there waiting

for the miracle, for the miracle to come.

Ah I don’t believe you’d like it,

You wouldn’t like it here.

There ain’t no entertainment

and the judgements are severe.

The Maestro says it’s Mozart

but it sounds like bubble gum

when you’re waiting

for the miracle, for the miracle to come.

Waiting for the miracle

There’s nothing left to do.

I haven’t been this happy

since the end of World War II.

Nothing left to do

when you know that you’ve been taken.

Nothing left to do

when you’re begging for a crumb

Nothing left to do

when you’ve got to go on waiting

waiting for the miracle to come.

I dreamed about you, baby.

It was just the other night.

Most of you was naked

Ah but some of you was light.

The sands of time were falling

from your fingers and your thumb,

and you were waiting

for the miracle, for the miracle to come

Ah baby, let’s get married,

we’ve been alone too long.

Let’s be alone together.

Let’s see if we’re that strong.

Yeah let’s do something crazy,

something absolutely wrong

while we’re waiting

for the miracle, for the miracle to come.

Nothing left to do …

When you’ve fallen on the highway

and you’re lying in the rain,

and they ask you how you’re doing

of course you’ll say you can’t complain –

If you’re squeezed for information,

that’s when you’ve got to play it dumb:

You just say you’re out there waiting

for the miracle, for the mïracle to come.

Asteptand un miracol…

Citat

Aceasta este o preferință de-a mea. Nu am un top play list…pentru că îmi plac tare multe şi aş fi nedreaptă.

Mă gândesc, cum ar fi să stau pe malul apei la mare şi sa privesc un răsărit sau un apus de soare, să ascult această melodie. Însă putem să închidem ochii şi să fim chiar acolo, fără să ne gândim la nămeții de afară.

http://youtu.be/bJmKkpiTtvc

Only time…