Arhivele lunare: August 2013

Citat

images (1)„Gândiți-vă la cea mai plăcută și plină de iubire amintire pe care o aveți. Acordați-vă un moment pentru a retrăi amintirea cu ochii închiși, readucând-o la viață. Ce simțiți? Nu vă simțiți bine? Nu retrăiți sentimentul, măcar într-o oarecare măsură, din acea întâmplare fericită – chiar dacă s-a petrecut cu mulți ani în urmă? De ce se întâmplă acest lucru?

În momentul în care accesați și activați amintirea iubitoare, frecvenţa iubirii se propagă în corp și are un efect fiziologic vindecător corespunzător. După cum am mai arătat, Institutul HeartMath a publicat studii care arată că acest tip de amintiri pozitive poate avea realmente un efect vindecător asupra AND-ului afectat.

Aşa cum amintirile noastre pline de iubire transmit frecvențe vindecătoare prin tot corpul, amintirile dureroase, distructive, distorsionate, transmit frecvențe care provoacă boală și o stare de rău. Conform cercetărilor Dr. Lipton, aceste amintiri distructive emit un semnal în organism care ne face să interpretăm actualele circumstanțe ca fiind amenințătoare chiar și atunci când nu sunt. Acest lucru face ca organismul nostru să se afle în stare de stres. Vă încurajez să faceți un experiment în acest sens. Readuceți-vă în minte o amintire care este încă dureroasă și observați cum vă simțiți. Dacă vă gândiți suficient de mult la ea, nu numai că vă veți simți rău, ci veți determina celulele organismului să intre, efectiv în „modul de autoprotecţie”, iar sistemul nervos în cel de „luptă sau fugi”.

Din păcate inconștientul nostru se poate concentra asupra acestor imagini distructive fără ca noi să știm. Când este aşa, are același efect distructiv asupra organismului precum gândurile și imaginile negative conștiente. Mulţi oameni trăiesc cu acest „proces de creare a bolii și stării de rău” zi de zi și nici măcar nu știu asta până nu se îmbolnăvesc. Tocmai de aceea, sursa problemelor noastre se manifestă în 90% din cazuri la nivel inconștient, abordarea conștientă a cauzei problemelor noastre fizice, emoționale sau spirituale fiind imposibilă.

Vestea buna este că, necesara cheie a vindecării problemelor din temelii se află în sufletul omenesc și nu în ceva din afara noastră. Nu avem nevoie decât de o modalitate de a lua puterea resurselor de iubire din suflet și a o folosi la vindecarea imaginilor distructive care duc la boală.”

Echilibrarea energiilor organismului „este singurul domeniu din sănătate în care nu s-a raportat vreodată un caz cu manifestarea unor efecte adverse” aşa cum susține Dr. Paul Harris.

Extras din cartea Codurile vindecării de Alexander Loyd, pag 214-215

Vă recomand această carte, mie personal mi-a făcut mult bine. Ea trebuie citită atent și relativ lent pentru aprofundare, uneori recitesc fraze întregi pentru a-i înțelege cu adevarat sensul prețios.

Amintirile dureroase :un „bagaj” nedorit pe care îl putem uita într-o gară

Citat

aGândirea pozitivă este o mască veselă, așezată pe un chip trist…poți juca toate actele pană la final, dar asta nu înseamnă și succesul la scenă deschisă..

Nu mai cred în minciuna aceasta cu față umană…cred mai degrabă în împăcarea cu sinele. Iertarea de sine, corectarea convingerilor greșite..felul în care am crescută și am fost educată, nu a fost mereu cel optim. Nu neapărat cei șapte ani de-acasă…ci și următorii, din școli, de la profesori.

Nu totdeauna a gândi de bine un lucru, înseamnă că deja acel lucru devine mai frumos..de cele mai multe ori dintr-un urât, poți scoate la suprafață ceva frumos, din rău, te ridici și înveți. Am fost ferm convinsă că, în viaţă totul trebuie să se întâmple bine și frumos, să curgă doar lapte şi miere…chiar să mimezi fericirea cu toate că nu ești fericit. Aoleu…haida de! Laptele are cazeină..mierea ne îngrașă..

Am citit deunăzi, că cel mai greu „pachet” cu care umblăm permanent în viață după noi, sunt amintirile..unele de-a dreptul zdrobitoare. În loc să le scoatem la lumină, să le spălam și să le curățăm de rău, să învățăm din ele, noi le punem la păstrare împachetate frumos în poleială, într-un sertar din catifea..să stea acolo în adâncuri mult și bine..bolnave, dar poleite! Ori se pare că nu prea merge..ele stau acolo și ne încarcă rău sufletul..uneori suntem de-a dreptul convinși că trecutul e bun trecut, să-l uităm..dar în trecutul nostru sunt amintirile, unele frumoase, altele dureroase. Până nu curățăm și cel mai subțire fir de praf de pe ele, nu putem evolua, nu putem merge mai departe, vindecați, sănătoși și poate fericiți.

Nu pot gândi pozitiv, pe un fond dureros..nu se poate și am încercat, toate zâmbetele fake posibile..nu merge! Vă asigur…testat personal.

O bună prietenă mi-a spus odată „Cum poți compara, cum poți să știi dacă ceva e pozitiv..fără a avea și o parte negativă?” Păi nu pot..clar că nu merge, te poți ridica, numai după ce ai căzut.

Întotdeauna există reversul medaliei…aşa este în viață. Iertarea de sine, împăcarea cu trecutul, consider căi mult mai bune de urmat decât frumosul „dans” al unei gândiri pozitive…fațadă fără miez.

Nimeni nu este perfect…nimeni nu-și dorește asta, însă am convingerea că odată înțeleși, mai ales noi, înlăuntrul nostru, putem avea relații de succes și cu ceilalți..dar mai ales cu noi înșine, căci totul izvorăște din adâncul sufletului nostru, nu cum vor alții, nu cum știu alții că e mai bine…ci numai cum simțim noi.

„Miracolele se întâmplă, dar nu împotriva Naturii, ci în opoziție cu ceea ce știm noi despre natură”  Sf Augustin

Gândirea pozitivă…un fel de vax albina