Citat

IMG_3207Pe vremea aceea nu găseai frizerie pentru căței…nici nu știu dacă exista vreuna, însă eu am găsit o madamă care locuia pe Floreasca, recomandată de cineva de încredere.

Merg eu cu Billy la ea, de cum intru văd o babă în capot mizerabil, cu un păr vâlvoi și o voce groasă și dogită de bețivan fumător cu ștate vechi. Am privit cu mare neîncredere..însă mi-am spus că nu mai am cale de întoarcere, căci Billy era o claie de păr, plin de câlți încurcați care încotro! De acum câlții îi prindeau pielea și asta îi provoca pișcături și chiar jenă la mișcare. Eu nu mai puteam nici să-l mai tund pe ici colo, nici să-l pieptăn. Era rebel și nu mai stătea deloc.

Aşa că, intrăm noi frumușel la frizerița gogoașă înfuriată și îi spun că doresc o tunsoare pentru cățel, după ce îl studiază, îmi spune să-l urc pe masă, apoi să ies în curte și să aștept până este gata, căci nu-i place să stea clienții lângă ea când „își face meseria”. Mi s-a părut ciudat, dar am ascultat-o și am ieșit sub ochii disperați ai lui Billy. Am stat ce am stat în curte și la un moment dau aud „stai fir-ai al dreaqu! Nu mișca! Stai că te omor!” Ma uit îngrijorată în jur..zic „ce i-o face băiatului, ia să intru”…dar s-a făcut liniște. După nici cinci minute iar aud „lua-te-ar dracu, poc, slap..palme pe bietul băiețelul meu și aud urletul lui jalnic…am intrat val vârtej să văd ce se întâmplă! Când mă uit, bietul Billy prins într-un ham aproape spânzurat…abia mai respira, legat la gură, tuns doar pe o parte! Jumătate de corp cu o grămadă de blană ce părea și mai mare și jumătate aproape chel, un ochi nici nu i se mai vedea, acoperit de câlții care rămăseseră atârnând din blana tunsă ca la oi! Iar pe altă parte mă privea un ochi imens bulbucat de frică…nici nu știam ca Billy e așa de ochios…era speriat și vai de capul lui!

„Nu stă deloc al dreaqu ce e pielea pe el!” Şi mai trage o dușcă dintr-o sticlă de ceva, cred ca alcool. Ce puteam să fac? Nu puteam să-l las în halul ăla și am rugat-o să mă lase să stau lângă el, să-l liniștesc și să-l țin eu. Până la urmă m-a lăsat, bodogănind că ea nu a mai văzut aşa un animal prost și nebun, o bestie de câine…mi se rupea inima de bietul Biluţă și am încercat să-l țin cum am putut mai ușor..el deja rămăsese împietrit..și de la palmele trase de vrăjitoare și de la zbieretele ei grohăite și tocite ca o piatră stricată de polizor în plină acțiune.

Până la urmă am reușit, l-a tuns pe tot, i-a tăiat și unghiile cu chiu cu vai și am plecat de acolo într-un suflet! IMG_3205Niciodată nu am mai dat pe la ea..însă de atunci, oriunde mi-am tuns cățelul..a rămas pe viață traumatizat când îl duceam la frizer. Numai când ne apropiam ușă începea să tremure și era plin de spaimă. Dar trebuia tuns..ajunsesem să-l tund și de patru ori pe an, părul îi creștea foarte repede și nu aveam altă cale. Pentru igiena lui, era de preferat să fie tuns..deși el cu blăniță a fost cel mai frumos.

Capitolul 8 – Billy la frizer

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s