Citat

Gelozia este cea mai jalnică formă de manifestare a unei iubirii pierdute. De fapt, ea apare exact când nu mai ai nimic pe tava din faţa ta. Poate chiar mult înainte. Sosește fără soli și fără anunțuri în prealabil..vine tiptil ca o șerpoaică care te încolăcește și te strivește. Nu mai ai nici măcar chip de om!

Dezamăgirea suferită, vine prin înlăturarea tăvii pe care o aveai dinainte, exact de către cel drag…tava care altădată era plină de minunății, de limonadă din lămâie cu miere, de ceai fermecător plin cu arome din plantele cele mai variate, de un tonic plin de vitalitate din echinaceea, simțind un parfum înmiresmat prin toată camera, de plante uscate… când tava îți era plăcut servită în moțul patului, iar tu ca o regină , doar ce întindeai mânuța să servești. Atunci când tronai cu silueta ta, împărăția cearceafurilor albe scrobite și erai sărutata și ținută în braţe nopți întregi. Gungureai într-una tot felul de snoave, rădeați împreună și vă plimbați de mână prin parcuri… și acestea toate  s-au topit aşa cum se stoarce un nor de ploaie torențială..au dispărut într-o secundă fatidică… și nu mai ai nimic în față, nici tava și nici viața de huzur, plină de plăceri și vorbe de duh.

Gelozia apare cel mai mult, atunci când ai pierdut tot ce credeai că ai avut cândva.. și de fapt nu ai avut niciodată. Dacă aveai, nu mai erai geloasă, nu te-ar fi interesat de nimeni și de nimic. Îți trăiai din plin iubirea, ai fi fost doar tu prințesa inimii aceluia drag. Însă cel drag, nu este al tău..el îți toarnă veșnic baliverna cu săgeata lui Cupidon..care pe el săracul nu l-a săgetat în ceea ce te privește.

Cum de ați ajuns împreună? Atunci cum de ești, sau ai fost alături de el? Ce s-a întâmplat când te-a plăcut? Dacă nu a fost o întâlnire romantică, sau o întâlnire amoroasă..atunci ce a fost?  Întâmplarea prin care ar fi putut să te iubească pe tine, nu s-a întâmplat cu el… însă placa acesta convenabilă ți-o pune ca sunet la ureche, astfel încât să nu ai mari pretenții de la el, care nu este îndrăgostit de tine. A fost onest..tu speri, dar el ți-a spus deja! Cupidon îl va evita în legătură cu tine și niciodată nu îl va mai atinge pentru tine, orice s-ar întâmpla și oricât ai spera tu, proastă făptură, că poate cu timpul te va îndrăgi. NU!

Gelozia apare ca o celulă canceroasă ce proliferează întreg sufletul, se extinde până te cuprinde cu totul, se hrănește cu toata frumusețea sufletului tău, cald și bun, deoarece cancerului îi place tot ce este curat. Gelozia macină cele mai adânci straturi ale inimii, care altădată erau pline de iubire..gelozia ia locul iubirii.

Dacă aprinzi o gelozie, ea arde ca o torţă neîncetat, este flacăra care nu se mai stinge, decât cu amar și cu cea mai neagră suferință…abia dupa ce o treci, poți spune că ai răsărit din cele mai seci pământuri, ca o sămânță neudată decât de lacrimi grele.

Gelozia îți mănâncă viața cu totul și te mănâncă lent, te ucide și pe tine și pe cel asupra căruia se revarsă..ea se extinde într-un ritm amețitor, astfel încât nici măcar nu înțelegi de la ce a pornit și de ce. Este un drog plin de otrăvuri din cele mai grele și toxice.

Gelozia este o toxină care ucide și arde tot în calea ei, mai ceva ca un acid sulfuric…acesta ar fi invidios pe gelozie, pentru că l-a surclasat cu mult, în topul celor mai crunte nimiciri!

Gelozia este o boală grea, care te omoară în chinuri nemaiîntâlnite și rămâi paralizat pe veci dacă nu știi să o elimini. Gelozia nu se vindecă atat de ușor, îți trebuie leacuri alese, de la vraci îmbrăcați în haine de îngeri…nimic nu te poate dezbrăca de această haină groasă, care îți arde mocnit tot corpul și sufletul.. fără să mai ai aer să poți respira, ca să poți trăi.

Se spune că gelozia se naște din iubire…dar nu este aşa, ea apare atunci când nu mai ai increderea iubirii. Apare atunci când celălalt dorește să îți demonstreze că pentru el,  nu mai valorezi nimic. Nu mai reprezinți pentru el, nici măcar cât praful așezat pe o tobă într-un concert cu bisuri.

Gelozia este un balaur cu șapte capete și trebuie tăiate toate, altfel te mănâncă toate șapte dintr-o dată! Cred că acestui balaur îi trebuie tăiată și coada, deoarece o poate folosi pe post de cârmă și tot te nimerește când ți-e lumea mai dragă.

Gelozia omoară! Trebuie omorâta ea, înainte să te doboare pe tine! Nu valorează nimic, credeți-mă pe cuvânt!

Cine spune că nu a fost gelos niciodată, îl rog să meargă imediat și să se privească în oglindă. Nici nu vreau să știu ce răspunsuri își poate da singur.

Când ai pierdut tot, până și ultima fărâmă de drag pe care încă o mai simțeai, măcar dintr-un glas plin cu miere și dulceață…atunci te poți declara învins, totul s-a prăbușit pentru tine și nu-ți rămâne decât să renaști din propria cenușă ca o pasăre Phoenix.

Oare câte dintre femei, reușesc asta? Până la urmă toate..unele mai repede iar altele destul de greu, se poate chiar muri de inimă neagră…dar noi nu ne dorim asta niciodată. Viața este frumoasă oricând, important este să-i vedem culoarea în fiecare zi.

„Gelozia e fiica iubirii pe care însă de multe ori o ucide cu veninul ei.” Lorenzo Stramusoli

„Gelozia e un monstru zămislit prin el însuşi şi născut din el însuşi.” William Shakespeare

Gelozia

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s