Broscutele

Standard

Aceasta poveste este pentru „lupii moralisti” care nu fac absolut nimic decat sa carcoteasca de pe margine:

„A fost odată un grup de broscuţe … care voiau să se ia la întrecere. Ţelul lor era să ajungă în vârful unui turn foarte înalt. Se adunaseră deja mulţi spectatori, pentru a urmări cursa şi pentru a le încuraja pe broscuţe.

Cursa urma să înceapă. Totuşi, dintre spectatori, nu credea nici unul că vreuna dintre broscuţe va reuşi să ajungă în vârful turnului. Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul: „Oh, ce obositor!!! Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!“ Sau: „Nici nu au cum să reuşească, turnul este mult prea înalt!“
 
Broscuţele începură să abandoneze … Cu excepţia uneia singure, care se căţăra vioaie mai departe …
Spectatorii continuau sa strige : „E mult prea obositor! Nu va putea nimeni să ajungă sus!“
Tot mai multe broscuţe se resemnau şi abandonau… Doar una singură se căţăra consecvent mai departe. Nu voia cu nici un chip să abandoneze!
În final renunţaseră toate, cu excepţia acelei broscuţe care, cu o imensă ambiţie şi rezistenţă reuşi să ajungă singură în vârful turnului.
După aceea, toate celelalte broscuţe şi toţi spectatorii au vrut să afle cum a reuşit broscuţa să ajungă totuşi în vârf, dupa ce toate celelalte se văzuseră nevoite să abandoneze cursa.
Unul dintre spectatori se duse la broscuţă să o întrebe cum de a reuşit să facă un efort atât de mare şi să ajungă în vârful turnului.
Aşa s-a aflat că… broscuţa învingătoare era SURDĂ!!!
 
Morala?
Nu asculta niciodată de oamenii care au prostul obicei de a fi întotdeauna negativi şi pesimişti… fiindcă ei îţi răpesc cele mai frumoase dorinţe şi speranţe pe care le porţi în suflet!
Gândeşte-te mereu la puterea cuvintelor, căci tot ceea ce auzi sau citeşti te influenţează în ceea ce faci!
Prin urmare , FII MEREU… OPTIMIST!
Si, mai ales, fii pur şi simplu „SURD“ când cineva îţi spune ca nu-ţi poţi realiza visurile!”
Anunțuri

Despre clauclaudia

Cineva tare drag mie, mi-a spus odata ca as avea talent la scris...si ca ar fi bine sa incep sa insailez cate ceva...sa insir cuvinte ca margelele pe ata...sau sa le cos in urma acului, ca ceva ceva tot o iesi. Habar nu am daca am talent la scris...dar stiu clar ca imi place sa scriu! De multe ori vad imaginile cum imi danseaza prin fata ochilor..si atunci trebuie...musai sa le aliniez pe "hartie".

5 răspunsuri »

    • PERFECT ADEVARAT………….

      Daca ar putea omul sa fie si surd ( sa numai auda ce se intampla in jurul lui) si orb( sa nu vada rautatea celor din jur) in acelasi timp ce bine ar fi……………dar deh nu se poate asa ceva…………..si cu toate astea trebuie sa lupti sa ajungi acolo unde doresti tu……………..
      Iti trebuie insa f.f. multa ambitie, stapanire de sine si de ce nu un pic de nesimtire sa nu-i mai bagi in seama pe cei care iti vor rau…………

      • Asa este Lumi, noi suntem deseori inzestrati cu asemenea „calitati”, dar ori le folosim anapoda, ori nu le folosim deloc. Atunci cand trebuie, este bine sa facel apel la ele, doar atunci cand trebuie. Omul, este necesar sa fie suficient de destept sa stie cand sa fie surd, orb si indiferent. Dar…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s